VORBE PARLAMENTARE    


  Acum să trecem la vorbe parlamentare , cu care regretatul Dionisie Șincan ne delecta de la primele ore ale dimineții la postul de radio. În această ordine de idei aș vrea să discutăm puțin despre viața politică din România.

În anul când eu am scris aceste rânduri, adică în 2004, în România au avut loc alegeri la toate nivelurile: locale, parlamentare și prezidențiale. La alegeri au participat mai multe partide, dar numai șase au reușit să treacă pragul electoral de 5% necesar pentru a intra în parlament. S-au format și două alianțe în jurul a două partide mai puternice. Prima ,cu orientare liberală,iar a doua cu orientare social democrată.

După ce electoratul și-a spus cuvântul în cabina de vot, câștig de cauză a avut alianta liberală, dar la un scor foarte mic față de social –democrați;adica 42%fața de 38%. La alegeri s-au prezentat la vot doar 60% din totalul alegătorilor înscriși pe listele de vot . Dar după ce s-a anunțat coaliția care a câștigat alegerile ,unii dintre membrii coaliției liberale ,au pus mâna pe condei și au început să calculeze. Din acest calcul a reeșit că cei care au votat cu liberalii au fost numai deștepții, iar cei care au votat cu social-democrații au fost toți proști. Deci 38% dintre români, care au votat cu social –democrații sunt proști. Foarte bine;înseamnă că am avea mai mulți deștepți decât proști. Lucru îmbucurător. Numai că nu au fost luați în calcul și cei 40% care nu s-au prezentat la vot: pe aceia cum îi încadrăm, la proști sau la deștepți? După o logică simplă nu cred că tocmai cei mai deștepți nu s-au dus la vot, lăsând pe alții să le decidă soarta. Așa că eu cred că și cei 40% îi putem încadra la proști. Și acum dacă facem iar un calcul și adunăm 38% , cei care au votat pe post de proști și 40 %, cei care nu au votat ,rezultă  că 78% din cei cu drept de vot sunt socotiți proști. Atunci situația devine alarmantă penrtu că o țară cu un procentaj așa de mare de proști, nu poate face progres. Și domnii politicieni trebuie să ia niște măsuri urgente pentru ca și cei socotiți proști să se deștepte.

De altfel este mult mai bine să conduci un grup de oameni proști decât un grup de oameni deștepți. Aș vrea să dau domnilor politicieni care se ocupă cu departajarea deștepților de proști trei probleme:

1-În sat la mine, cu mulți ani în urmă, o echipă de oameni au încărcat un șlep cu lemne. Când șlepul a fost gata încărcat, s-a stabilit cantitatea încărcată și suma de bani cuvenită. S-a dat suma de bani în bloc , urmând ca oamenii să-I împartă între ei. Așa că vreo trei dintre muncitori, care se pricepeau să facă împărțirea s-au apucat de treabă. Și cum fiecare căuta să tragă ceva mai mult pe turta lui, și acești oameni căutau să le rămână și lor măcar de doi-trei litri de vin. Și cum la împărțire se coboară un zero, se duce zero la cât și așa mai departe,  acest lucru l-a supărat tare pe unul din echipă , care nu știa carte de loc și când trebuia să semneze, semna cu degetul. El s-a dus în fața celor care făceau socoteala și le-a spus hotărât,,d-zeu măsii ,mie trebuie să-mi dați atat,,. Suma pe care a spus-o omul era exact suma care trebuia să iasă din împărțire.

Întrebarea este: Cum îl încadrează politicienii pe acest om-la deștepți sau la proști.

2-În timpul când eram activ și lucram la Combinatul Siderurgic din Galați, în echipă ne-a venit un tânăr care făcuse zece clase la școală și doi ani la profesională(Termist Tratamentist) , deci în total 12  ani pierduți prin scoală. Într-una din zile , cum dânsul era la o masă și avea și un pix în mână i-am spus să facă o înmulțire care ne trebuia la serviciu. Cum primul număr care trebuia înmulțit era 2×1, tânărul zice :2×1=3; atunci îi spun că vreau să facă înmulțire și nu adunare. M-am supărat tare pe el și i-am zis:,,ce naiba ai făcut tu prin școală, măi,  atâția ani , că tu nici adunarea nu știi să o faci ?,, Dânsul mi-a spus că adunarea o știe. I-am dat atunci patru grupe de cifre, de la ordinul miilor până la ordinul subunităților. Dânsul nu a ținut cont de felul cum așează cifrele în adunare și nu a reușit să facă nici adunarea. În care categorie l-au încadrat domnii politicieni? Că el avea 12 clase.

Un proverb românesc sună cam așa: ,,Ca să fii prost nu-ți trebuie multe clase,, Sigur , nu toți tinerii sunt ca și colegul meu;îmi place să cred că el este o excepție.

3-Mergând odată cu trenul de la Galați la București m-am nimerit în compartiment cu două doamne destul de bine îmbrăcate; oricum se vedea că nu fac parte dintr-o clasă inferioară a societații. Din discuțiile lor am înțeles că lucrau în învățământ, pentru că vorbeau despre catedră și despre elevii lor. În discuția dumnealor una spunea că a cumpărat un butoi și nu știe ce volum are. Trebuie să cheme un profesor de matematică să-i facă volumul. Acest lucru m-a făcut să mă întreb, cum de nu știa să-și cubeze butoiul, că acest lucru se învață la școală în clasele primare.

  În continuare să discutăm despre doi ciobani. Unul dintre ciobani era un foarte bun păstor, ducea oile unde era iarba mai bună și le adăpa unde era apa mai limpede. Cârdul lui de oi arăta foarte bine (vorba românului-erau grase și frumoase). Când a fost la fătat multe dintre oi au făcut câte doi miei și îi creșteau frumos,  că aveau lapte ca să-i hrănească. Când era la tuns ,fiecare oaie avea câteva kilograme de lână, iar după ce ciobanul valorifica toată producția adusă de la oi, observa că bugetul familiei crescuse simțitor.

Al doilea cioban, fie că nu se pricepea ca primul, fie că era mai puturos, că ținea oile mai mult pe lângă copaci unde umbra era mai groasă, ca să poată trage și el un pui de somn. (așa cum de altfel se mai doarme și prin parlament).Când oile lui au început să fete multe făceau miei morți, iar cele care fătau normal ,la multe le mureau mieii că nu aveau lapte cu ce să crească și mureau de foame.

Când a venit vremea tunsului, aproape că nu mai avea ce tunde, deoarece oile aveau doar câte un zmoc de lână la coadă și unul în frunte, restul rămânând prin mărăcini din cauza râei. Când a făcut bilanțul bugetar, a observat că a ieșit lipsă  la buget, adică a cheltuit mai mult față de câștig.

Dumneavoastră,  Domnilor Politicieni,cum păstrați turma pe care o păstoriți?(adică poporul român). Dacă îl veți păstori ca primul cioban, va fi și poporul mulțumit și bugetul țării bogat. Dar dacă îl veți simpatiza  pe  al doilea cioban și turma va fi nemultumită și bugetul va fi sărac. Totul depinde numai de priceperea dumneavoastră. Eu vă urez succes indiferent de ce culoare politica veți fi. Pe popor nu-l interesează  culoarea politică, ci faptele.