Anul 2004 a fost un an electoral. S-au făcut alegeri locale , parlamentare și prezidențiale. După alegeri au ieșit victorioși cei de la Alianța D.A., care s-a supranumit Dreptate și Adevăr, compusă din două partide: partidul liberal și partidul democrat. Dar punctajul obținut în alegeri nu era așa de bun ca să poată face singuri o majoritate confortabilă în parlament. Chiar dacă unele voci au spus că alegerile au fost fraudate, acest lucru nu s-a dovedit nici până î n present, pentru că nici nu au vrut să-l dovedească.

În timpul campaniei electorale, mai marii Alianței au făcut niște promisiuni grozave, că dacă vor veni ei la guvernare tot poporul va trăi în belsug și fericire. Nu va mai fi nevoie să meargă oamenii la muncă în alte țări.  pentru că vor avea de lucru în țară. 

Pensionarilor li se va recalcula pensia și li se va mări , ca să poată duce un trai decent, nu ca în prezent când deabia le ajungea pensia să trăiască de pe o zi  pe alta. În asemenea campanie mincinoasă s-a remarcat în special Doamna Mona Muscă, care plângea pe umărul pensionarilor ,întrebânsu-se cum de mai puteau trăi.

Mulți pensionari chiar au crezut-o. Eu nu am crezut nimic din ce spune, pentru că în guvernarea C.D.R.-adică Conventia Democrată Română-care a fost la guvernare în perioada 1996-2000, guvernare care a  rămas de pomină și de tristă amintire, din care au făcut parte și actuala caliție-adică: PNL,PD și UDMR plus PNT-CD. Dar ca să fiu mai explicit voi arăta în continuare dinamica pensiei mele.

Am ieșit la pensie în anul 1990 cu o pensie de 2000 și ceva lei-nu mai  țin minte exact.În prima guvernare cu Prim-Ministru Petre Roman  și Teodor Stolojan. Amândoi au guvernat câte un an. Creșterea pensiei a fost nesemnificativă. Nu mai știu exact cu cât s-a mărit. Din 1992 până în 1996 la guvernare a fost PSDR( PSD-în present). Prim-Ministru -Nicolae Văcăroiu. În această perioadă pensia mea s-a mărit , prin indexări la 2.000.000 lei. Din 1996 până în 2000 la guvernare a venit faimoasa Alianăa CDR-format ,cum am spus, din PNȚ-CD, PD, UDMR, PNL. În patru ani s-au schimbat trei guverne , cu trei prim –ministri: Victor Ciorbea, Radu Vasile și Mugur Isărescu. În această perioadă inflația era de peste 100% . Nici unul din aceste guverne nu s-a schimbat prin moțiune de cenzură, ci numai din cauza incompetenței prim-miniștrilor. Iar pensia mi-a crescut , în acești patru ani cu 300.000 lei și aceasta spre sfarșitul mandatului, când se apropiau alegerile.

Sigur, că la alegerile din 2000 electoratul i-a sancționat foarte aspru, iar la guvernare a venit PSD-ul cu prim-ministru Adrian Năstase. Cred că a fost cel mai productiv guvern. Pensia mea a ajuns de la 2.300.000 la 3.600.000. Deci mi s-a adaugat la pensie un million și trei sute de lei, prin indexări.

În actuala guvernare ,timp de un an nu s-a mai adugat nimic la pensie.

In actuala guvernare, la sfârșitul anului 2005 , s-a venit în fața națiunii cu bilanțul realizărilor pe un an de zile. S-a scos în evidență faptul că au introdus cota unică de impozitare de 16% ;aceasta a fost cea mai mare realizare a lor. Numai că această cotă unic i-a avantajat numai pe cei cu salariile foarte mari. Domnul Tăriceanu căuta să explice că la un salariu de 100.000.000 lei i se opresc 16.000.000, iar la un salariu de 10.000.000 se oprește doar 1.600.000 lei. Numai că celui cu o sută de milioane, dacă îi iei 16.000.000 tot îi mai rămân 84 milioane. Oare este echitabil?

Iar în continuare, în loc să fi arătat situația sinistraților: câte case s-au putut reface, câți bani s-au cheltuit, câte familii mai sunt încă fără locuințe, etc,Domnul Tăriceanu s-a repezit cu niște vorbe de ocară la adresa opoziției, în special PSD, cu vorbe pe care nici nu-ți poți imagina că pot ieși din gura unui Prim-Ministru. Dupa ce a oboist împroșcând cu noroi PSD-ul, a luat cuvantul Domnul Emil Boc, care a mers pe aceeași notă de discordie și aroganță. 

Apoi a venit  rândul domnului Flutur –ministrul Agriculturii ,care a spus printre altele: că el,  ca om al pădurii, știe că atunci când te duci să vânezi urși trebuie mai întâi să-i hăituiești bine, până îi obosești și după aia să-l omori. Adică cum vine asta? 

Eu gândesc că și puterea și opoziția sunt două partide care participă la o competiție și fiecare caută să câștige,  respectând un regulament.

Să  luam de exemplu crosul.Când se dă startul , în loc să fugi cât mai repede,te repezi la adversar, îi pui piedică, îi rupi picioarele și apoi fugi singur și oricât de prost ai alerga tot ajungi primul.

Sau să luăm un alt exemplu din agricultură , că este domeniul Dvs.Domnule Flutur. Să zicem că eu și cu dvs.avem două tarlale vecine. Amândoi am semănat aceeași cultură (porumb). Vedeți că în tarlaua mea s-a  făcut recolta mai bună,  pentru că o îngrijesc mai bine. Dvs.puneți mâna pe sapă , veniți la mine , îmi dați una în cap și chiar dacă nu mă omorâți de tot ,în spital tot mă băgați. Și atunci iar câștigați întrecerea.

De altfel nici nu mă surprinde atitudinea guvernului față de opoziție, deoarece sunteți educați la școala comunistă și acum se văd roadele. Tot așa au făcut și comuniștii cu adversarii lor politici.

   Recent  am văzut la televizor un caz cu două profesoare dintr-o comună din jud.Dâmbovița. Una era directoarea școlii și ocupase această funcție prin concurs, iar acum trebuia schimbată- pentru că nu avea aceeași culoare potrocalie a Alianței –cu o altă profesoară care simpatiza culoarea portocalie. Numai că această profesoară a avut atâta bun simț și tărie de caracter, că a refuzat să ocupe postul , pentru că directoarea veche primise postul prin concurs, iar ea fusese numită politic și s-a gândit că nu e drept.

 Credeam că nu mai avem în țară asemenea oameni. Bine ar fi să existe mai mulți.

La Ministerul Sănătății s-a schimbat ministrul pentru că nu a făcut performantă în domeniu, lucru foarte bun după părerea mea. Pentru că în spitale, pe lângă faptul că nu erau medicamente și altele, necesare unui bolnav, nu mai era nici mâncare să le dea bolnavilor, așa că era necesară schimbarea. La conducerea ministerului a venit nu un medic , cum te-ai fi așteptat ci un economist,  care fusese purtător de cuvânt la PNL.,domnul Eugen Nicolaescu.

Cum a luat postul în primire s-a și apucat de treabă. Prima problemă a fost schimbarea directorilor de spitale cât și a consiliilor de administrație fără să citească bine legea sau poate că legea nu era bine făcută. Poate că avea dreptate. Ca un bun politician și cu o cultura generală sănătoasă, trebuia să modifice întâi legea după placul dumnealui și abia după aceea să treacă la treabă pe litera și în temeiul legal. Domnul Eugen Nicolaescu  ,când s-a văzut încolțit de presă cât și de justiție, a început să treacă , împreună cu Domnul Tăriceanu, la fabricarea ordonanțelor de urgență ca să se pună la adapost și pe cale legală. Poate de data aceasta vor reusși. Căci ,în legătură cu schimbarea celor doi președinti de la Senat și de la Camera Deputatilor, după un an de lupte, Curtea Constitutională a spus că  această schimbare este neconstitutională.

Aș mai avea multe de adăugat , dar mă opresc aici spunând că în viața mea nu am văzut un bilanț de guvernare mai prost.