7-12-2011

Așa cum am arătat mai în înainte  aveam mare necaz pe activiștii de partid (Partidul  Comunist), penrtu că dumnealor reușiseră să-și rezerve anumite privilegii, prin care se separau de populație , ba chiar și de marea masă a membrilor de partid.

Câteva exemple:

-Se auzea tot mai des spunându-se:aici este ferma partidului…aici este crescătoria de curcani a partidului… aici este fondul de vânătoare al partidului și așa mai departe. Toată această separare față de restul membrilor de partid  îmi crea o mare nemulțumire. De aceea, când a început revolta populară din decembrie 1989, am primit-o cu mare bucurie, considerând că am scăpat de dictatură.

Când am fost sigur că a căzut partidul comunist , mi-am ars imediat carnetul de partid și nu am vrut să mai aud de politică.

M-am gândit, că dacă acum vor fi mai multe partide se vor întrece cum să facă fiecare ca să conducă țara cât mai bine și astfel poporul să-i aleagă din nou tot pe ei. Dar lucrurile nu au stat așa cum m-am gândit eu.

Au trecut 22 de ani și în loc să progresăm, noi am regresat. Politicienii , cum au ajuns la putere, au încercat să-și împartă avuția țării între membrii lor de partid. Avansarea în funcții de conducere nu s-a făcut pe criterii de performanță ci pe șpagă dată celor ce conduceau. Și în felul acesta au ajuns să aibă averi de milioane , chiar și de miliarde de euro, depuse prin bănci străine.

Dacă facem o comparație între activiștii comuniști și cei democrați de astăzi observăm că cei vechi nu aveau mai mult de o mașină și ceva îmbrăcăminte mai bună, față de muritorii de rând, nu aveau nici unul vile proprietate privată. Pe când activiștii noi, cei de după revoluție, au pe lângă banii despre care am mai vorbit, au vile -dar ce zic eu vile , adevărate palate în proprietate. În timpul dictaturii comuniste țara a făcut progrese economice remarcabile; aproape în fiecare oraș , cât de mic, era o întreprindere industrială, unde să muncească oamenii din zonă.Sistemul democrat a pus la pământ, sub presiunea unor forțe străine, toată industria țării. Acum forța de muncă din România este obligată să lucreze prin alte țări , de pe întreg cuprinsul planetei, căci în țară nu mai găsesc de lucru.

După spusele Ministrului de Externe actual, lucrază în străinătate peste trei milioane și jumătatede români, care prin aportul lor aduc beneficii țării unde lucrează și nu României.Iar conducătorii noștri se vaită că în România numărul de pensionari este mai mare decât cel al persoanelor active.

Partidul care se află acum la guvernare a fost votat datorită unor promisiuni mincinoase, pe care poporul le-a crezut. Vorbesc de Partidul Democrat Liberal  condus de Traian Băsescu. Acest partid a promis că va moderniza România și că vom trăi mai bine.

Întradevăr , după ce au preluat frâiele puterii sau apucat de,, modernizare,, 

Să începem cu învățământul. Li s-a părut că unele școli de la sate nu aveau atâți elevi câți doreau ei și imediat au găsit soluția de a desființa școlile respective.Copii au fost mutați la alte școli din satele învecinate, cu promisiunea că vor pune la dispoziția copiilor microbuze speciale pentru ei. Numai că în foarte multe cazuri elevii trebuie să meargă pe jos , pentru că ori nu sunt microbuze, ori nu se găsește  un șofer calificat, ori nu este benzină suficientă etc.Vă puteți imagina acești copii de 6-8 ani care merg pe jos până la școală kilometri buni, pe drum de țară sau chiar prin păduri? Acești copii vor rămâne analfabeți, pentru că mulți părinți nu au bani să le plătescă mijloacele de transport private. Guvernul se laudă că a modernizat învățământul. Halal modernizare.

Vreau să spun că eu când am intrat la școală în clasa a I-a, a coincis cu primul an de război din cel de al doilea război mondial. Vă puteți închipui cît de greu era. Sălile de curs erau încălzite pe timp de iarnă cu sobe cu lemne, dar nu-mi amintesc să fi fost vreodată lipsă de lemne și copii să fie trimiși acasă că este prea frig în clasă. Acum , sub grija iubiților noștri politicieni, sunt multe școli și grădinițe unde nu se pot ține cursurile din cauza frigului.

Dar bine că s-a făcut reforma în învățământ.

Reformă a fost făcută și în Sănătate pe aceleași principii ca la învătământ.

La început s-a pornit o denigrare a medicilor cu tot felul de vorbe urâte și prin tăierea  salariilor pe care le primeau. Până la urmă au trecut la închiderea spitalelor, pe motiv că nu sunt rentabile. În aceste condiții mii de medici au plecat în străinătate unde sunt respectați ca specialiști și plătiți foarte bine față de România. Politicienii au rezolvat problema din punctul lor de vedere.

Dar bolnavii din țară , când au nevoie de un medic trebuie să meargă zeci, chiar sute de kilometri penrtu a ajunge la un spital. De multe ori bolnavii se lasă păgubași  de cele mai multe ori din lipsă banilor și așteaptă ca problema să le fie rezolvată de preotul din sat cu,,lopatin,,

Politicienii nu suferă din cauza acestor reforme pentru că atunci când au nevoie de un medic pleacă repede în străinătate, pentru că le permite  punga. Reforma s-a făcut numai pentru cei sortiți pieirii.

La fel se întâmplă și în învățământ. Aici copii celor cu stare economică bună sunt trimiși să învețe carte în străinătate, căci în țară nivelul este foarte scăzut.

Și aici sistemul capitalist a rămas în urma sistemului socialist. In acest sens vreau să dau câteva exemple.

Când eu m-am angajat,în 1959, a trebuit să mă duc din județul Tulcea, unde locuiam , tocmai în județul Timiș, la Lișava. Aici era o colonie muncitorească în mijlocul pădurii. Cazarea era în barăci de scândură și ca familist primeai o singură cameră. Dar pentru cazare nu plăteam nimic. Această colonie avea , ca dotări , un dispensar medical, centrală telefonică, grădiniță și școală. Iar într-o colonie ceva mai mare , situată la 7-8 km era și un spital. Mai aveam o cantină , unde  minierii serveau o masă caldă gratuit. Aveam și o sală de cinema și  o bibliotecă, de unde împrumutai cărți apoi le înapoiai și luai altele fără nici un ban. Toate acestea se întâmplau sub regimul dictatorial ,atât de mult blamat.

Nu știu ce o mai fi acum în acea colonie Lișava, dar cred că a ajuns și acolo ,,modernizarea ,,lui Băsescu. Și spun aceasta pentru că nu se găsesc locuri în grădinițele din București, capitala țării și părinții trebuie să-și înscrie copii cu cîțiva ani  inainte, chiar de când se nasc. Mă întreb, dacă în București este atâta criză de locuri la grădinițe, cum o fi în satele țării?

Acum vă voi spune un plugușor scris de fratele meu ,Petrache,pe 21-12-2011